Pe data de 5 martie a avut loc lansarea oficială a primei ediţii a Proiectului Modelul Organizatiei Natiunilor Unite, organizata cu sprijinul Biroului Educatiei si Afacerilor Culturale a Departamentului de Stat a SUA, prin intermediul programului implementat de IREX, cu sustinerea Centrul de Resurse al absolventilor din cadrul Ambasadei SUA  si a reprezentantei Organizatiei Natiunilor Unite in Republica Moldova.

    Modelul organizatiei Natiuilor Unite (februarie- aprilie 2010)are obiectivul de a facilita o cunoastere mai aprofundata a complexitatii problemelor globale, necesitatatii de a gasi solutii prin cooperare, si rolul important al Natiunilor Unite in solutionarea problemelor.

Am ramas impresionata de profesionalismul invitatilor si de aptitudinea de abordare critica a fenomenelor politice, a problemelor, conflictelor globale si a rolului  Natiunilor Unite in solutionarea acestora. Organizatia Natiunilor Unite conform parerii invitatilor nu este o organizatie perfecta insa este una necesara.

    In cadrul sesiunii Strategii si Tactici Diplomatice ale ONU domnul Andrei Ilașciuc, lector a Universtitatii de Stat , Relatii Internationale, Stiinte politice ne-a initiat in problematica politicii de blocuri si a pus in discutie necesitatea reformarii ONU, in particular a Consiliului de Securitate intrucit au aparut alti actori importanti globli in plan economic si politic ca Mexic si India.

Totusi, afirma dn-ul Ilasciuc, reformarea nu v-a eficientiza activitatea ONU ”5 state nu sunt in stare sa ia hotariri dar cum vor putea 7, cu citi mai multi participant la negociere cu atit mai greu de a lua o decizie”

Totusi de ce ONU nu s-a implicat in mentinere pacii in multe regiuni ale lumii ca Ruanda, Georgia, Irac?

Daca sa ne intoarcem la obiectivul initial al Natiunilor Unite “Natiunile s-au unit pentru a-si indeplini un vis-asigurarea pacii in lume” Acest vis al pacii nu a fost indeplinit. Consiliul de Securitate nu poate actiona atunci cind marile puteri nu au un interes intr-o anumita regiune. Cu toate acestea este cea mai buna organizatie internationala ce ofera un ajutor enorm tarilor in dificultate.

Am fost impresionata si de motivatia, interesul, cunostintele si abilitatile critice ale colegilor celor mai buni studenti a universitatilor Economice si a Relatiilor Internationale ce participau activ in cadrul sesiunii.

Pentru prima data am participat la o conferinta video cu un grup de studenti din Taiwan, participanti activi in cadrul proiectului Modelul Natiunilor Unite.  E uimitor, chiar daca suntem tineri martori a efectelor globalizarii si a extinderii posibilitatilor de comunicare, cum poti discuta cu un alt grup din celalant capat al lumii si sa simti de parca esti in aceiasi  sala. Majoritatea studentilor erau participanti a Modelului ONU international, unde se intilnesc tineri din toate tarile lumii in cadrul simularii activitatii Natiunilor Unite,in calitate de diplomati reprezentind o alta tara decit cea de origine si identificind problemele si interesele acelei tari participa in promovarea acestora si luarea deciziilor si scrierea rezolutiilor. La finele programului si in Moldova v-a avea loc o simulare a activitatii Organizatiei Natiunilor Unite in care vom fi in postura de diplomati, vom aplica strategiile de negocieri si public speaking invatate si vom cauta solutii pentru problemele globale.

Provocarea cea mai mare: Gasirea modelului de dezvoltare economica a Republicii Moldova

In cadrul sesiunii a IX a Clubului de Discutii Economice,dn-ul Valeriu Lazar, ministrul economiei, a afirmat ca provocarea cea mai mare reprezinta: „De a gasi un alt model de dezvoltare a economiei RM” Dn-ul Lazar ne-a atentionat asupra faptului ca noi nu am avut un model de dezvoltare economica. In ce domeniu Moldova poate fi competitiva? Putem descoperi acest lucru prin eliminarea barierile pentru a vedea unde se orienteaza businessul nostru. Problema este ca nu suntem originali. Daca sa observam structura comertului cu Rominia atunci nu putem gasi ceva ce producem noi si nu produc ei. Pina acum a functionat un model bine aranjat, un cerc vicios, insa care e dovedit de experienta altor state de a nu fi durabil si a nu asigura o crestere economica sustenabila. Modelul dat se baza in mare parte pe remitentele, ce constituie o treime din PIB, care stimuleaza cererea agregata. In situatia in care aceasta cerere ar fi acoperita de oferta interna atunci stimularea acesteia ar avea un efect pozitiv asupra economiei. In cazul Republicii Moldova aceasta conditioneaza stimularea importului dar nu cresterea ofertei interne. In aceste conditii statul acumula in baza taxarii consumului 70% din veniturile bugetare.Respectiv, statul taxeaza consumul si in acelasi timp il stimuleaza. Se crea iluzia ca avem un model viabil insa gama de produse pentru export se diminua, pentru import crestea, iar deficitul balantei de plati se inrautatea. Criza a demonstrat ca modelul nu este valabil si ca suntem dependenti de remitente. .„Orice dezvoltare se bazeaza pe pe potentialul pe care il detine, in dependenta de potential se creaza sistemul” In prezent se lucreaza la implementarea unui nou model in care:

1. prioritizarea investitiilor

2. Cresterea posibilitatilor de export (depinde de relatiile politice cu zonele cu care facem comert)

3. Largirea Pietii de desfacere(regim comercial, regim de acces)

4. Instituirea cadru normativ favorabil

5. Consolidarea parteneriatului extern(cresterea credibilitatii politice, stabilitatea politica)

6. Stabilizarea macroeconomica(mentinerea inflatiei la nivelul de 8,6 in 2010)

7. Eliminarea barierelor(in octombrie s-au scos barierele in calea exportului de vin ce a determinat cresterea exporturilor de vinuri)

 Apply for Solidarity Academy

Evaluarea riscului că problemele Greciei atenționează despre ceva mult mai grav

Care e distanța de la Atena la America și care țări sunt intermediare? Aceasta poate suna ca o întrebare izoterică, dar care și-o pun investitori în legătură cu criza datoriilor cu care se confruntă Grecia și care crează o tensiune globală referitor la siguranța datoriei publice. Pînă acum, Portugalia, Irlanda, Spania, alte țări la periferia zonei Euro cu un deficit înalt,  erau considerate a fi următoarele ce vor întîlni dificultăți. În majoritatea țărilor bogate și mari, nivelul producției a fost stabil și cu mult mai inferior mediei pe termen lung.

    Însă grijile sunt orientate în alte parte. Costul asigurării împotriva defoltului a crescut în 47 din cele 50 de state. Distribuțile naționale de credit-default-swap au crescut pînă la cel mai înalt nivel pe un an, în această săptămînă, printre grijile referitoare la termenii de reorganizare a datoriilor de un conglomerat deținut de stat. Există un comentariu țipător ce argumentează că Grecia este începutul unei probleme mai mari. “Criza Greciei vine în America”, răsună titlul unui articol din Financial Times scris de Niall Ferguson, un istoric financiar.

    Interesele sunt mari. O neașteptată pierdere a încrederii în sistemul datoriei naționale, și în special în trezoreria Americii, punctul de reper al lumii ”lipsit de risc”  v-a suferi consecințe dezastruase în perioada unei recuperări fragile. În mod egal, o frică exagerată a riscului statului ar putea determina guvernele să aplice măsuri fiscale premature și aspre, care ar putea arunca economia globală înapoi în recesiune.

    Cei care sunt pesimiști referitor la politica fiscală, indică atît la experiența anterioară cît și la calculul datoriei publice pentru a evidenția că criza datoriilor de stat ar putea să se extindă și în afara Greciei. Lecția istorică, care este documentată întrun studiu magistral a lui Ken Rogoff și Carmen Reinhart, este că datoria tinde să crească după crizele financiare, crescînd pînă la valoarea medie reală de 86 %. Defolturile statelor au urmat după aceea.

    Argumentul artimetric al celo pesimiști, este la fel de convingător. Efectiv, nici o țară bogată nu a avut o poziție a datoriei de stat sustenabilă, într-un cuvînt, niciuna nu gestionează un buget destul de just sau acasta crește în măsură să stopeze creșterea datoriei. Cei mai mari vinovați în această privință sunt economiile periferice ale zonei Euro, dar deasemenea Marea Britanie și America.

    Grecia se distinge prin mărimea datoriei, dimensiunea deficitului Bugetar și severitatea perspectivelor de creștere din cauza costurilor naționale înalte și a incapacitatății de a le micșora.

    America și Marea Britanie avînd propriile monede, sunt într-o poziție diferită. Dar nu sunt imune la grijele referitor la dinamica creșterii și a datoriilor. Pe data de 18 Februarie, Marea Britanie a declarat  deficit pentru luna ianuarie. Pesimiștii deasemene se îngrijorează referitor la creșterea rapidă a împrumuturilorublice ale Americii și, mai ales, rolul Chinei în finanțarea acestuia. Știrile că cererea externă pentru hîrtiile cu valoare de stat vor scadea brusc în decembrie și că Beijing a fost cel mai mare vînzător, a risipit grijile lor.

    Aberații, spune partea mai optimistă, a cărei membri includ pe Paul Krugman, un faimos editorialist a New York Times. În concepția lor, cei care se tem de o crestere bruscă a riscului de stat, in special pentru America, înțeleg greșit motivele crșterii datoriei publice și subestimează rolul trezoreriilor de adăpost sigur. Cîștigurile din obligțiile de stat sunt mici pentru că cererea privată de capital este joasă. Si este de așteptat să rămîe la fel asa cum menajele Anglo- Saxone revizuiesc economiile și firmele se abțin de la investire.

    În aceast sens, America și Marea Britanie sunt mai mult comparabile cu Japonia decît cu Grecia. Datoria publică a Japoniei este aproximativ 200% din PIB nominal- a crescut dramatic în ultimile două decade. Este mult mai înaltă decît în economiile țărilor anglo-saxone. În pofida reducerilor, Japonia totuși nu s-a confruntat cu criza datoriilor.

    Este adevărat că Japonia, ca o mare națiune creditoare, poate apela la marile economii din interior, pe cind America se bazează mai mult pe investitorii străini.  Dar impactul crizei financiare asupra țărilor dezvoltate, și așadar excesul de economii comparabile investițiilor, semnifica ca această distincție poate fi exagerată. Mai mult decăt atît, investitorii fug, nu de la bunurile Americane cînd se îngrijorează referitor la riscuri. Dolarul a crescut cu 4.8% comparativ cu euro de la începutul anului. Investitorii în datoria Americană, așa ca China, nu sunt stimulați să micșoreze valoarea acestuia cu o reducere a acțiunilor proprietății lor.

    Daca starea critică a Greciei arată că viziunea investitorului se poate schimba repede și istoria Japoniei arată că aceasta nu contează, care este poziția celorlante țări? Pînă acum productivitatea scăzută a schimbat viziunea optimistă la periferia Zonei Euro. Însă sunt trei motive să credem că acest lucru se poate schimba.

    Primul motiv îsi are bazele în puterea piețelor emergente. O reorientare graduală a economiilor lor spre cheltuielile publice vor reduce  economiile, chiar dacă rata de creștere economică a țărilor este scăzută. În același timp, o creștere rapidă înseamnă că ratele datoriilor publice ale economiilor emergente, deja mai mici ca cele în țările bogate, vor scădea. Adevărat, țările dezvoltate pot face trimitere la unele plăți mai mari. Pe parcursul ultimilor 50 de ani defolturile statelor au fost atribuite statelor în dezvoltare. Însă definiția referitoare la ce e sigur poate avantaja Brazilia și afecta America și Marea Britanie.

    În al doilea rînd, problema datoriilor în țările dezvoltate sunt cauzate și de alti factori înafară de criză. Datorita Populației în vîrstă, a înrăutățirii sănătății și costurilor pensiilor rata datoriilor Americii v-a crește pe parcursul următoarei decade. Investitorii de mult au evitat aceasta deteriorare structurală. Nepasarea nu v-a durat mult cind v-a cauza datorii mai mari.

    În al treilea rînd, creșterea ratelor dobînzii care ar trebui în mod normal să susțină o redresare economică și o creștere a cererii de investiții, poate cauza un mai mare risc a datoriei publice, in special în America. Maturitatea medie a datoriei federale este mai mică de 5 ani, așa că rezultate mai mari se transformă relativ rapid în mai mari plăți a dobînzii, înrăutățind situația fiscală.

    Nici una din aceste posibilități nu sugerează ca SUA sau Marea Britanie prezintă riscul unei crize a datoriilor publice, deoarece plățile pentru obligații cresc cind investitorii se retrag. Dar acestea sugerează că o mai mare creștere a plăților decit așteptate și înrăutățirea situației datoriilor publice este posibilă. Aceasta cere un plan pe termen mediu de a micșora deficitele. In alt caz problemele Greciei pot deveni începutul unor probleme mei mari.

Feb 18th 2010 | WASHINGTON, DC | From The Economist print edition

The World is flat, comentarii asupra bestsellerului lui Tom Friedman, Pamintul este Plat

Încă din anul 2000, povestește Tom Friedman, pămîntul a început să se micșoreze și să devină plat, datorită interconexiunii digitale. Desfășurînd teza sa ”Pamîntul este Plat”, Friedman descrie cum aceasta noua ordine a lumii încredințează indivizilor creativi și cu spirit de inițiativă poziția de conducere și îi pune în fața a noi oportunități și provocări.

În ultima sa carte, Pamintul este Plat, Fridman descrie abundența schimbărilor tehnologice și sociale neplanificate ce au nivelat lumea economică, și din greșeală a facut Beijingul, Bangalore și Bethesada vecini. Lista lui Friedman de factori ce niveleaza pamintul incud: Caderea Zidului Berlinului; apariția brouserului Netscape și boomul Dotcom care au condus la o investiție de un trilion de dolari în cablu fibră optică; emergența platformelor comune pe internet ce a făcut posibilă colaborarea globală; apariția offshoringului, delocalizării, rețelelor comerciale și insourcingului. Friedman constată că acesti factori ai nivelării s-au reunit în jurul anului 2000, și au creat un pămînt plat, o platformă globală susținută de internet ce face posibil multiple modalități a face schimb de informație și a lucra împreună indiferent de timp, distanță, poziție geogafică, și limbă,, Din moment ce această platformă a luat naștere trei mari economii s-au constituit- cele a Indiei, Chinei și a fostei Uniuni Sovietice-  „și trei bilioane de oameni care erau în afara jocului au pașit  pe terenul de joc”.

Platforma digitală care conectează Bangalore, Boston și Beijing ofera posibilitatea utilizatorilor „să lucreze, sa se joace, și sa colaboreze” și aceasta schimbaă totul, spune Friedman. El enumeră citeva principii care ar trebui de reținut: Tot ce e posibil de făcut, „singura întrebare rămasă este daca acel lucru v-a fi facut de tine sau ție.” În aceată nouă eră indivizii sunt limitați doar de imaginația lor, asa că cît de bine universitățile și școlile vor învăța și inspira studenții, v-a determina cine v-a cîștiga competiția globală. Inovația, după părerea lui Friedman, v-a aparea din  „a avea două sau mai multe specialități” de la acei oameni care pot uni capetele și să le faca să lucreze împreună.

Dar Statele Unite are o mare problemă: „Noi am cam pierdut din puterea noastră după 11 septembrie” și vom sfîrși cedînd competiția globală Chinei dacă nu vom acțional împreună, crede Friedman.

Noi „nu putem sa continuăm sa fim atît de proști cit vrem să fim, și la momentul de față acesta este mottoul Congresului SUA”. Noi avem tone de resurse naturale în acestă țară, din care ar trebui sa beneficiem, spune el. O mai mare problemă există acum, ca trei bilioane de noi jucători vot invada în acest nou pamînt plat, căutînd propria versiune a visului American, cu mașini, toastere, si cuptoare cu microunde. „Daca noi nu vom găsi o modalitate de a îndeplini visele lor fară emisii poluante, toți vom arde și umple cu fum această planetă atît de repede cum nici Al Gore nu a prezis.” Friedman se enervează pe cei ce declară că „o revoluție verde are loc” numind-o ,în schimb, o petrecere verde, ce are drept urmare nici un sacrificiu sau durere. Noua mantră a lui Friedman este  „Schimbațivă liderii, nu becurile de lumină”

Fără lideri noi care să rescrie legile și sa promoveze inovațiile „suntem copți”

Trei probleme importante si stringente in RM

Domeniul politic

Un indicator important al unei democrații sănatoase este cultura politică a cetățenilor sau gradul de exericitare a drepturilor politice atat pe parcursul alegerilor cît si pe parcursul întregului an. Ași spune că Republica Moldova are mai mult o democrație electorală si nu una liberală cum ar fi normal.Adica cetățenii participă la procesul politic numai atunci cand își exprimă dreptul de vot. Nu este suficient. Ași propune ca cetațenii să se implice mai mult în treburile politice prin inființarea diferitor grupuri de presiune, interese, cat si lobby, să fie predate în scoli cultura civica, cu discutii și practici pentru elevi în direcția cultivării unui spirit de inițiativă și activism politic. Guvernarea în R.M. se distanțeaza de populație pentru că cea din urmă nu iși face cunoscute interesele si necesitățile ,ca sistemul politic să poată răspunde corespunzător prin luarea de atitudine, dezvoltarea de politici.

Economic

Mediul de afaceri din Moldova prezinta numeroase impedimente atît pentru agenții economici locali cît si straini.  Printre factorii ce-l înrautațesc putem enumera birocrația, corupția, sistemul financiar bancar slab dezvoltat, managementul inefcient, infrastructura slab dezvoltată, dependenţa economiei de materie primă importată, și cea mai neagreată de investitorii străini este instabilitate politică. Sunt iminente unele modificari legislative ce vor oferi agenților economici posibilitatea de a deschide o afacere trecînd prin mai puține formalitati și proceduri birocratice,perfecționarea domeniului juridic și neimplicarea statului in sectorul privat cît și promovarea unui set de stimulente pentru a crește atractivitatea țării în fața investitorlor străini și atragerea surselor externe de finanțare a economiei. Bineînţeles, îmbunătățirea climatului de afaceri reprezintă un imperativ al dezvoltării şi consolidării economiei, deoarece poate asigura o perfecţionare a structurii economice și promovarea progresului tehnic.

    Social         

 Dificultatea obținerii unei locuințe și a unui loc de muncă ce v-a asigura condiții de trai decente, este una din problemele stringente ale tinerilor, ceea ce și îi determină să parasească țara pentru anumite oportunități de realizare și cîștiguri banești în altă parte. 

Deținerea unei locuințe și a unui loc de muncă semnifică și o siguranță socială, stabilitate, o bază pentru crearea unei familii, creșterea și educarea copiilor și o mai buna integrare în societate.  Lipsa acestor condiții determină o demotivare pentru dezvoltarea profesională, acumularea de experiență și cunoștinte ce contribuie la degradarea clasei intelectualității și avînd un impact major asupra bunăstării populației, imaginii țării și perspectivelor de creștere economică pe viitor. Contribuția la soluționarea acestei probleme nu-i revine doar statului dar și ONG-urilor, și categoriilor populației realizate profesional pentru a susținerea tinerilor si asigurarea unui viitor promițător pentru Moldova 

De la un ingeras

Ce frumoasa a fost primblarea, cu miros de ploaie blinda

Cu saruturi neuitate si cu stringeri strins de mina

Te-am simtit atit de-aproape si acum te simt la fel

Te iubesc atit de mult si asa v-a fi mereu